Niste ganduri imprastiate

Blogareala sa face la cald… si o zic cat se poate de serios.

Aici ma refer la lucruri traite, vazute. Cu cat de indepartezi de un eveniment, cu atat pierzi unghiul din care vezi o problema; as putea vorbi chiar despre un joc intre subiectiv-obiectiv si viceversa. In cazul meu observ o oarecare tendinta de a vedea lucrurile mai clar… si totusi simt ca pierd din amanunte: acele mici, mici amanunte care, adunate uneori, contureaza o cu totul alta poveste.

Au trecut 2 saptamani de cand m-am intors din concediu si ma tot mint, de la o zi la alta, ca o sa povestesc si altora ce am vazut/simtit. Adevarul este ca m-am intors in plina sesiune de restante; si a picat si munca peste mine; totusi m-as minti de unul singur sa afirm ca  nu am avut timp: minciuni!

Dar bine ca pe langa cele doua motive mai serioase, invocate mai sus, am avut timp sa merg la fotbal si tenis, sa ma joc la pc, sa citesc o carte, sa vad nush cate filme, sa merg sa fac niste poze, etc. ; poate unul din motive ar fi ca acum incep sa nu mai stau pana la 3-4 noaptea treaz, ci in jur de ora 1 ma retrag… sa fie acele ore pierdute? Neeee! Pur si simplu nu am mai avut chef sa scriu.

Inainte sa plec in Grecia am zis voi face o harta cu locurile pe unde voi merge si o sa presar poze prin diverse locatii! In timpul vacantei pot spune ca am avut niste momente de deconectare totala si am considerat ca analizarea a ceea ce se intampla in jur merita o atentie deosebita. Deci ma pregateam sa scriu ceva “de duh”… insa am revenit acasa si incet, dar sigur,  mi-am reintrat in jocul banal, de zi cu zi.

Mi-am facut notite in agenda, am foile de parcurs… dar nimic, absolut nimic, nu va putea readuce acel unghi al evenimentelor din care priveam atunci, la cald.

Tocmai am terminat de citit “Miezul noptii in gradina binelui si a raului”, de John Berendt; Imediat dupa, am vazut si filmul dupa aceeasi carte, in regia lui Clint Eastwood. Sunt dezamagit de film care in cele 155min ale sale acopera superficial cartea, amesteca elemente destul de importante si mai apar si scene noi pentru a fi pe placul publicului!

Sar repede la calculator sa scriu despre acest lucru. Acum! Acesta este momentul in care incep sa scriu defapt… dar imi dau seama ca nu ar trebui sa scriu despre asta! Realizez ca acesta este unul din cazurile in care ar trebui sa fac o pauza… si apoi sa scriu, la rece; si imi amintesc ca am lasat chestii “calde” care s-au racit! Modific titlul din “Miezul noptii in gradina binelui si a raului“  in “ Blogareala sa face la cald”, si schimb deodata subiectul. Mut cursorul deasupra la ce am scris pana acum: … si o zic cat se poate de serios!

Cronologic vorbind, acum incep partea a 3-a… dupa ce primele 2 parti le-am incrucisat; le-am incrucisat pentru ca asa gandesc uneori: pe dos. Eram cat pe ce sa fac pe criticul de film si sa ies in fata ca un mare iubitor de literatura: gresit! E ca si cum as da un sut in minge si as tipa pe strada ca sunt mare fotbalist; dar nu sunt.

Afara ploua mocnit; imi dau seama ca sunt pe cale sa deviez si de la cel de-al 2-lea titlu de post. Este tarziu totusi; imi recitesc articolul: este putin incalcit si ciudat. Ideea in mare este ca trebuia sa scriu despre grecia, la cald… si sa mai astept ceva timp pana sa intru in analize de tipul cartea vs. filmul.

… si totusi sunt doar Niste ganduri imprastiate! edit title, save, publish!

Noapte buna!